sexy balamuc

îl plac pentru că deranjează. din Ferentari își trage inima pe țeava unui obiectiv într-o peliculă de nitroceluloză. calibru 35 de mm, 36 de poziții, din filmul cel mai prost.

mă place pentru că sunt blondă. păr lung, picioare lungi, privirea mătăsoasă. tălăzuiesc, albastre, toate mările în ea. impresionabilă și mult mai simplu de manipulat decât cristalul.

l-am cunoscut la vernisajul lui. se rescria secvențial în cadrele perfect tăiate, în câteva fotografii.
îmi place pe tăiș.
îi place că îmi place. mă trece prin toate clișeele, poate captează necaptabilul.

în parc miroase, intoxicant, a tei.
un trandafir alb își îneacă tremurândă urma în luciul lacului de lângă bancă.

nu are timp.
mă trage în instantanee, compact, ca pe Polaroid.

se-aruncă lacom peste mine, ca spre o prăjitură interzisă.
îmi linge gura roșu acadea, mușcă din frișca umerilor picurați în mierea blondă a cozilor pe care le desface ca pe un abur plutitor deasupra mea.
cireașa de pe tort e priza asta delirantă.

îmi taie floarea în odiseea limbii lui, tot răscolind, în cupa ei, ambrozia.
plâng râuri în stele de lapte, lovindu-și înspumate dantele în albia buzelor lui.

un aer rece de cuțit îmi decupează, fără umbre, umezeala.

îmi ia din nou dulceața gurii, strivind-o de a lui. îl simt adânc în cerul palatin. al nouălea.

îmi place că se-nfruptă așa. fragilitatea mea e viscerală.
fisurile - fractalice. și înăuntru îl multiplic ca pe un glitch care mi-a întregit imaginea.

intră oniric, perfect simetric, tot șlefuind diamantul zahărului meu, până încep să îmi sticlească ochii.
și arde până mă caramelizează.

sunt ca o camera lucida în care își expune filmul obscena pasăre a nopții. Superia X-tra, tehnologie sigma. în golul ei elastic, mă strânge și întinde, ca de bezea.

deasupra, secera lunii taie o inimă în nori. se scurge o noapte neagră, cu toți ochii larg închiși ai stelelor stinse.