Thursday, November 21, 2019

11 12


așa cum mă mișc în dimineața asta, ochelari de soare deși plouă, monoideal sub braț, o Ono de noiembrie, sunt una. inegală cu mine.



extaz. o stază exterioară, caut așa ceva.

până la urmă nu putem observa nimic. prezența, chiar și ca observator, modifică obiectul privit, îl face obiectul privit +1.



ploaia asta e doar o pre

viziune a fulgilor de zăpadă

cernind

prin multe guri

liniștea lor albă



Saturday, November 16, 2019

rețetă pentru prăjituri


curge lapte din brațe până la cer,
curge miere din cozile blonde până-n pământ
și alte prostii pe care,
n-are sens
să-ți aminteșți,
ți le-am scris pe fb

într-o zi egală.
același timp multiplicat de la o oră la alta.

în afara timpului,
glisând între acum și vacuum,
ca între două oglinzi paralele care reflectă același zid,
mă mișc cu viteze superluminale,

lustruind fiecare colțișor al camerei.
măturat, spălat, șters, frecat,
aranjat, mutat, și iar
dizlocat, înmuiat, curățat
la nesfârșit.

tristețea nu-și face culcuș în inimă
cât într-o cameră orbitoare,
bine ordonată
în mintea ta.